cât înseamnă

Cât de mult înseamnă pentru voi nişte scuze? Stăteam zilele trecute şi mă gândeam dacă aş fi capabilă să iert un om care mi-a greşit, care mi-a greşit enorm de mult. Răspunsul a fost unul cât se poate de sigur: nu! Nu aş putea. Dacă o persoană a fost atât de crudă încât să mă rănească, să mă mintă, să mă înjure [aici mă refer numai la prietenii adevăraţi] automat că nu mai am încrede în cuvintele sale şi mai ales în scuzele pe care mi le tot spune.
De unde porneşte tot articolul acesta? Păi acum ceva vreme am trecut printr-o experienţă care m-a făcut să lupt numai pentru oamenii care merită. Să mă explic: după ce m-a înjurat, ameninţat, după ce mi-a vorbit ca la uşa cortului o persoană a venit să îmi ceară scuze şi să îmi spună că nu a vrut acele cuvinte bla bla bla. Eu nu pot înţelege cum poţi ameninţa şi înjura o persoană fără să fii conştient de ceea ce spui. Dar deh! Eu sunt o tânără copilă care nu înţelege mersul treburilor.

David Guetta feat Kid Cudi – Memories

întrebare

De ce prin articolele mele unele persoane se simt atât de lezate? Am fost înjurată, am fost ameninţată, am fost făcută cu ou şi cu oţet doar pentru că am preferat să îmi spun punctul de vedere cu privire la unele aspecte ale vieţii. Din păcate pentru ele şi din fericire pentru cititorii mei nu o să renunţ la acest obicei pe care mi l-am creat şi anume acela de a critica lucrurile care mi se par de-a dreptul … penibile?!

TU DAI PULSUL!

vacanţă bine meritată

Câ de mult aşteptam momentul în care să ies din pijamale după ora 08.00. Am deschis de dimineaţă timid ochiul cât să văd că este lumină şi eu încă sunt în pat. O bucurie de nedescris mi-a cuprins tot corpul. Acum mi-am amintit şi eu ce viaţă frumoasă şi lipsită de griji aveam în copilărie. Acum munca îmi ocupă tot timpul, iar singurele momente de libertate sunt cele de miercuri când merg la film şi timp de câteva ore uit că a doua zi o iau de la capăt.
Mi-e atât de dor de acele zile, dar o dată cu maturitatea vin şi responsabilităţile. Nu mai puteam…sau mai bine spus nu mai suportam să fiu o povară pentru părinţii mei. Nu îmi plac responsabilităţile care atârnă acum de umerii mei, dar fie că vreau, fie că nu vreau anii de liceu s-au dus demult.
Acum mă bucur de câteva zile libere, de câteva zile în care o să stau în pijamale până la 12 fără să am vreo mustrare de conştiinţă.