You are currently browsing the category archive for the ‘Chris’ category.

De câte ori nu v-aţi întrebat: DE CE NUMAI EU? DE CE NUMAI EU PĂŢESC ASTA? Şi de câte ori nu v-aţi dorit ca şi alţii să treacă prin aceleaşi ghinioane ca şi voi?
Eu mereu am avut o mică „problemă” la acest capitol. Mă întreb de ce trec numai eu prin anumite situaţii. Se pare că în acel moment nu fac decât să mă victimizez singură. Sunt sigură că nu sunt nici prima şi nici ultima care a trecut printr-o despărţire, printr-o ceartă sau pur şi simplu a avut o zi proastă. Dar cum ne stă în fire să ne facem nişte victime acţionăm şi reacţionăm în consecinţă.
Citeam la un moment dat pe un blog despre judecata: „ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”. Dacă eu păţesc un lucru rău încep să mă rog ca şi x-ulescu să treacă prin acelaşi lucru. Nu! Nu aş vrea să treacă nimeni prin ceea ce am trecut eu. Poate pentru unii sunt nişte copilării, dar pentru mine au fost nişte momente în viaţă care m-au marcat fizic şi psihic. Am răni emoţionale şi răni trupeşti şi toate se datorează „victimizării”.
Până de curând am avut o discuţie destul de aprinsă cu un amic despre prima mea relaţie. El îl învinovăţea pe respectiv… acordându-i câteva prenume deloc plăcute mie. I-am explicat că nu el m-a obligat să mă urc în tren şi să fug de acasă, nu el m-a obligat să fac lucrurile pe care le-am făcut. Nu îi iau apărarea pentru că şi el a greşit mult faţă de mine, dar nu mi se pare normal să primească el toate bobârnacele. Atunci eram doi şi amândoi ne-am învăţat minte.
De ce mi-aş dori să treacă şi altcineva prin ce am trecut noi doi…chiar şi separaţi?
Nu înţeleg de ce unii trebuie să spună: „băi ai văzut ce a făcut x-ulescu? Băi deci eu nu aş face niciodată aşa ceva”. Dar nimeni nu se gândeşte la viitor…fie el şi îndepărtat. Nimeni nu se gândeşte că într-o zi poate fi pus în situaţia respectivă.
Vrem uneori răul oamenilor, dar când vine vorba de „pedeapsa” pentru această faptă devenim nişte victime şi refuzăm să vedem faptele trecutului.

Dacă în articolul trecut scriam despre ce îşi doresc femeile azi m-am gândit să scriu despre ce îşi doresc bărbaţii.
Primul gând a fost că îşi doresc aşa: o maşină puternică şi o femeie care să iubească acea maşină puternică, dar după lungi meditaţii am constatat că m-am gândit aiurea: bărbaţii îşi doresc un garaj plin cu maşini puternice şi un harem cu femei care să iubească acele maşini puternice. DAAAA!!! Ştiu!!! Sunt misandră şi eman feminism prin toţi porii disponibili.
Sinceră să fiu habar nu am ce îşi doresc bărbaţii. Vor să aibă o femeie lângă ei, dar totodată se sperie când discută despre planurile de viitor cu ea. Vor să fie independenţi, dar totodată au nevoie de cineva care să le gătească, să le spele, să le calce…tipic.
Ciudat sau nu este că am întâlnit şi bărbaţi care îşi doreau o familie, cu copii mulţi şi o căsuţă a lor. Iniţial am crezut că fac miştouri de mine, dar se pare că nu a fost aşa. Am cunoscut şi bărbaţi care îmi spuneau că ei îşi iubesc prietenele/ iubitele, dar vor să mai umble şi cu altele având în vedere că se simţeau îngrădiţi în relaţie. Ciudat!
Dacă dorinţele femeilor sunt adevărate mistere pentru mine, dorinţele bărbaţilor ţin deja de domeniul SF-ului.
Deci! Dragii mei, ce vă doriţi cu adevărat?

Buuun! Cu ce să încep? Păăăi: CAANICULĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂ!!!!! Am simţit că turbez. Transpiram prin toate orificiile, ne bătea soarele fix în căpăţâne.
Încep „Snails”. Nu ştiu dacă sunt sau nu români, dar au cântat okey.
După ce au terminat delir mare printre muieri: Vine Patrice. WOW!!! YEY!!!!
Ne aşezăm părţile dorsale undeva unde să pot vedea şi eu şi începe. Am uitat care a fost primul cântec, dar oricum omul a făcut un show de zile mari- bă unii artişti chiar ştiu să cânte live. În timp ce îmi fâţăiam bucile pe acolo am început să îmi trimit mesaje cu Chris [îmi pare rău că ai plecat la Galaţi din acel motiv…ata ete…maybe next time].
Deodată hopa nişte picături de ploaie. Ne-am zis: băi ăsta face dansul ploii cu noi. Ete draci! Îl iau pe frate’miu de o mânuţă şi mergem la „pipi” [=))]. Oameni buni până să mă reîntorc a început o ploaie de mă dărâmau picăturile. În 2 secunde m-am udat până la piele şi îmi pare rău că nu am făcut o poză- aveam tricoul cu Arhi ninja… poate data viitoare.
Băi acum ştiţi ce a fost mijto? Că deşi ploua nesimţit de puternic şi bătea vântul lumea dansa pe melodiile lui Patrice.
După ce a terminat ne-am adunat să ne uscăm…pe dracu! Am fost nevoiţi să ne cumpărăm tricouri noi pentru că nu mai puteam de frig. Ne-am tras saci de gunoi în cap şi am plecat la „The Killers”.
Toate bune şi frumoase.
Niciodată nu i-am ascultat, dar au făcut un show de m-au lăsat mască. Solistul cânta perfect- în condiţiile în care făcea stânga- dreapta pe scenă, iar nenea de la tobe a rupt gura târgului cu un solo de zile mari. Am stat în picioare suficient cât să încep „da’ mai stăm? dar când plecăm? nu vă dor picioarele?”
Buuun şi acum chestii care m-au făcut să râd şi să plâng:
1. am văzut ŞI piţipoance
2. unul de la gardă mi-a zis: „AI VOIE CU APARATUL FOTO, DAR NU AI VOIE SA FACI POZE” ĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂ PIFTIM?
3. mâncarea este al dracului de scumpă, dar bună
4. vă recomand să nu vă duceţi la pipi
5. să aveţi schimburi
6. am răcit…şi mă aşteaptă zile crunte.

Ete şi câteva poze.
IMG_2084
IMG_2085
IMG_2087

Şi pe final: aşa arătam după ce m-o udat până la piele:
IMG_2104

Ne vedem şi azi tot acolo 😀

Sunt obişnuită cu insultele. Am devenit chiar imună la ele. Dar în ultima vreme acestea au început să curgă „fără număr, fără număr”. Şi ce mă deranjează cel mai mult este faptul că vin din partea unor persoane care nu mă cunosc decât virtual- doar de pe net.
O prietenă îmi spunea acelaşi lucru pe care mi l-a spus şi bărbăţelul meu: oamenii ăştia nu îţi dau de mâncare, nu te ţin la facultate, nu îţi dau bani, nu te-au crescut şi mai mult ca sigur nu te ştiu în realitate.
Are dreptate. Atâta timp cât „prieteniile” astea se limitează numai la mediul online nu văd de ce ar trebui să mă intereseze.
Toţi cei care şi-au dat cu presupusul: e proastă, e cretină, e ipocrită, e falsă, e retardată- mamăăă ce păreri minunate au despre mine- ar trebui să conştientizeze că nu mă cunosc deloc.
Azi unul dintre personaje a început să îşi verse nervii pe mine, să mă facă în toate felurile.
„ea: ba, sa-mi bag picioarele, daca aveai si tu putina minte si erai si tu un pic retinuta, nu se intamplau toate astea
ea: baga-mi-as picioarele
MaMeMiMoMu :* pika :*: mmmda,,,,
ea: n-am vazut om pana acuma sa ma dea peste cap in halu asta
ea: macar daca ai fi desteapta, as zice am meritat-o
ea: ca-mi vine sa ma urc pe pereti
MaMeMiMoMu :* pika :*: asta e!
MaMeMiMoMu :* pika :*: niciodata sa nu subestimezi oamenii…mai putini „dotati” la capitolul creier,nu?
ea: esti proasta de dai in gropi
ea: si nimeni nu se indura sa-ti spuna
ea: baga-mi-as picioarele
MaMeMiMoMu :* pika :*: si tu acum de fapt ce faci?
MaMeMiMoMu :* pika :*: iti versi dracii pe mine?
ea: ca n-am vazut om mai prost, dar e prea tarziu sa-ti mai spun
ea: nici draci nu mai am
ea: daca nu cautam sa-ti scot fututul ala de avertisment nu se ducea dracu tot forumul
ea: mortii pizdii ma-sii
ea: iti spun ca esti proasta, macar o conta pe viitor.
MaMeMiMoMu :* pika :*: din nou te intreb: tu acum ce incerci sa faci?
ea: hai marh ca esti batuta in cap. pa”

De ce am postat discuţia asta? De farmec! :))
Acum sincer! Ştiu că mai am muuult de lucrat la caracterul meu…poate prea mult, dar acum o dau pe faţa: pe mine NIMENI!!! Nu mă calcă pe coadă. Ştiu să îmi scot ghearele şi să zgârii destul de urât. Femeia aia mă adusese la stadiul în care îmi era frică să mai deschid un subiect…de unde teama asta? Păi ştiam că m-ar fi atacat şi m-ar fi tratat ca pe ultimul om de pe planetă.
La ultima dispută am cedat! Am zis că există 2 variante: fie plec cu coada între picioare- ca de fiecare dată când am simţit că întrece limita bunului simţ- fie i-o plătesc cu vârf şi îndesat. Din păcate, toată chestia asta a dus la ceva muuult mai urât….mai urât decât mă aşteptam. Asta e! Mi-am cerut mii şi mii de scuze, am încercat să explic situaţia, dar am primit în schimb numai: eşti cea mai mare ipocrită, eşti o arogantă, etc.
Poate că aşa sunt, nu neg, dar o neg prietenii mei. Cei care mă ştiu de 20 de ani, prieteni care m-au văzut şi nervoasă şi supărată şi când simţeam că vreau să îi dau în cap cuiva. O să îmi spuneţi: păi ei sunt prietenii tăi, nu ar face aşa ceva. S-o credeţi voi. Dacă eram cum susţin alţii credeţi că ei mi-ar mai fi fost alături? Eu zic că nu. Aşa că dragii mei critici virtuali: păstraţi-vă părerile cu privire la persoana mea. NU MĂ CUNOAŞTEŢI AŞA CĂ DREPTURILE DE A MĂ JUDECA NU VĂ APARŢIN.
Cu stimă şi respect, ipocrita-aroganta-proasta-cretină-falsa Cireşică.

Am ascultat la sfatul lui Cristi o domnişoară: Irina Popa.
DA! Tipa are voce, dar oare în afara de încercarea de la Eurovision de anul acesta, anul trecut locul 2 la Mamaia altceva? Şi să fim serioşi singura şansă ca să o vedem pe la posturile specializate de muzică, cu un album pe rafturile mgazinelor de muzică şi o participare la premiile mtv România este să o pălească un noroc teribil.
După cum mai spuneam: compozitorii crează numai pentru bani, nu şi pentru a promova adevărate voci. Ceea ce este puţin cam…trist!
Nu o să spun niciodată: dacă aş avea bani aş schimba ceva bla bla bla!
Astea ar fi nişte frustrări! Nimeni nu face nimic diferit atunci când e acolo sus.
În fine!
Vă mai las o melodie să mă delectaţi ciocănelul, scăriţa şi nicovala:

Am observat o chestie cât se poate de ciudată: oamenii ies în fiecare vineri, sâmbătă şi duminică în baruri, cluburi, terase, etc. Întrebarea mea este: DE CE?
Ce are dacă stai în casă la un film sau…pur şi simplu cu familionul?
Cineva mi-a spus că sunt ca o tocilară care nu are o viaţă socială prea activă.Mmmm având în vedere că eu în cursul săptămânii sunt numai pe drumuri la sfârşitul săptămânii nu vreau decât să stau în pijamale până la 12, să iau micul dejun şi prânzul în pat. Fără nicio grabă, fără nimeni care să mă streseze.
Îmi place să mă uit la filme până seara târziu cu nişte floricele, pufuleţi sau orice altceva…
Nu sunt fană cluburilor- prea mult fum, prea multe pipăieli, prea mulţi beţivi.
Aveam o perioadă în care ieşeam cu gaşca destul de des prin cluburi sau baruri, dar acum…
Pur şi simplu sunt plictisită de locurile alea 4/4 cu muuult fum…
Pe terase mai înţeleg: este vară, este cald, vreţi să vă răcoriţi… la fel ca şi în baruri- alea pentru nefumători- la naiba în puii mei eu sunt nefumătoare.
Îmi plac ceainăriile- sunt relaxante.Fără zgomotul ăla stresant al duduilor sau fără telefoanele cu manele ieftine.
Deci până la urmă: de ce vă place să mergeţi prin cluburi/ baruri/ terase, etc?

A fost odat-un vis frumos, un vis frumos
Cu un baiat si-o fata,
A fost un vis cam dureros, cam dureros,
De te ranesc ma iarta.

A fost un vis crescut in munti, crescut in munti,
Nascut la o cabana,
Umbrit de brazi inalti, carunti, inalti, carunti,
Ce astazi se destrama.

Voi ce va destramati, usor va destramati,
Voi, vise pe poteci (pe poteci)
In amintirea muntilor, a muntilor
Sa dainuim pe veci, sa dainuim

di-dim di da-di-dam-di-dam
di-da-di-dam di da di da-di-dam
oooo
da=di-dim di da-di-dam-di-dam
di-da-di-dam di da di da-di-dam
da-dam-dam dam

A fost odat-un vis frumos, un vis frumos
Cu un baiat si-o fata,
A fost un vis cam dureros, cam dureros,
De te ranesc ma iarta.

dam di-dim di da-di-dam-di-dam
di-da-di-dam di da di da-di-dam
oooo
da=di-dim di da-di-dam-di-dam
di-da-di-dam di da di da-dï-dam
da-dam-dam dam

i_love_beer1Buuuun!!!Cristi este unul dintre cei mai mari băutori de bere pe care i-am cunoscut vreodată…Şi prin urmare m-am decis să îi fac o mică surpriză: să îi prezint istoria berii.
Aşa că Crisule ia o gură de loc şi citeşte:
Berea a apărut acum cca. 6000 de ani. Vine cel mai probabil de la pâine care s-a udat şi a început să fermenteze, de unde a apărut procesul de fermentare.
Această descoperire a avut loc de mai multe ori în istoria omenirii, astfel că nu se poate şti sigur, unde a fermentat la început berea.
– tu îţi dai seama ce tare ar fi fost dacă o descopereai tu?
În toată lumea 20000 de feluri de bere sunt îmbuteliate în 180 de feluri, de la normală, slab alcoolizată, pils, amară, cremă de bere şi bere neagră.
Chinezii au produs berea numită ‘Kui’ cu aproximativ 5000 de ani in urmă. In Mesopotamia, o tabletă de lut veche de 4000 de ani, indică faptul că meseria de berar era una foarte respectată şi că cei mai buni berari erau femei. In vechiul Babilon, femeile berar erau deasemenea si preotese. Zeiţele Siris şi Nimkasi erau patroanele berii, iar unele tipuri de bere erau rezervate exclusiv unor ritualuri divine.
În 2100 î.Hr. Hammurabi, al 6-lea rege al Babilonului, a inclus reglementări privind activitatea tavernelor in marele lui Cod de Legi. Aceste reglementări aveau în vedere distribuţia berii şi erau creeate astfel încat să protejeze consumatorii. Pedeapsa prevăzută pentru vânzarea unei cantităţi mai mici decat cea menţionată era înecul, ce s-a dovedit o metodă eficientă pentru prevenirea repetării infracţiunii.
O veche tabletă, acum in păstrare la Muzeul Metropolitan din New York, descrie berea babiloniană ca: bere neagră, bere deschisă, bere roşie, bere cu trei straturi, bere cu cap, bere fără cap, etc. Mai se menţionează faptul ca berea era băută printr-un pai, iar în cazul familiei regale un pai aurit, destul de lung încât să ajungă de la tron la un container mare de bere ţinut în apropiere.
Acum 5000 de ani in Egiptul Imperial al faraonilor, berea era un important aliment în dieta zilnică.

Oamenii se strângeau să bea in “case ale berii”. Berea era băutura naţională a ţării, un aliment de bază ce îşi gasea loc atât în meniul nobilimii cât şi în cel al oamenilor de rând (fellah). Pe lângă faptul că era o băutură, berea era folosită şi ca medicament.
– de asta nu prea eşti tu răcit…că bei bere …ce ruşine că nu mi-ai spus şi mie de leacul ăsta.
La sfârşitul secolului 17, alocaţia săptămânală pentru elevii de toate vârstele de la o şcoală din Anglia consta în 2 sticle pe zi.
mamăăă aici era de tine.
Berea era mult mai sigură şi mai bună la gust decât apa potabilă disponibilă, care adesea provenea din râuri poluate. Berea era deasemenea comună la locul de muncă. Omul de stat şi de ştiinţă, Benjamin Franklin, care a trăit în Londra între anii 1757-1774, a înregistrat consumpţia zilnică de bere într-o tipografie din Londra ce a vizitat-o. Fiecare dintre angajaţi consumau o halbă înainte de micul dejun, o halbă între mic dejun şi prânz, o halbă la prânz, o halbă la ora 6 şi o halbă când terminau lucrul.
– repet: AICI ERA DE TINE.
Mărci de bere faimoase

Belgia
Stella Artois – Jupiler – Duval – Maes etc cca 650 de marci inregistrate

Cipru
Keo

Danemarca
Carlsberg – Tuborg

Germania
Beck’s – Bitburger – DAB – Jever – Krombacher – Franziskaner – Erdinger – Paulaner – Veltins

Irlanda
Guinness – Kilkenny – Murphy’s

Japonia
Asahi – Sapporo

Olanda
Amstel – Bavaria (bere) – Brand – Dommelsch – Grolsch – Gulpener – Heineken – Hertog Jan – Oranjeboom

Polonia
Lech – Tyskie – Żywiec – Królewskie – Haberbusch i Schiele – Dojlidy – Hevelius – Łomża – Warka – Karpackie – Van Pur

Republica Cehă
Budvar – Kelt – Staropramen

România
Bergenbier – Bürger – Bucegi – Ciuc – Golden Brau – Noroc – Silva – Timişoreana – Ursus – Stejar – Gambrinus – Ciucaş – Caraiman – Aurora – Azuga – Alutus – Craiova – Neumarkt – Suceava – Zimbru – Skol

Rusia
Baltika – Bocxkarjov – Ocxakovo – Nevskoje

Tailanda
Singha

Ucraina
Chernihivske – Lvivske – Obolon’ – Slavutych (bere)

SUA
Budweiser – Coors – Miller – Samuel Adams

Italia
Peroni – Nastro Azzurro – Moretti

SURSA

M-am trezit din beţie…şi asta înseamnă că fie nu am băut suficient, fie…nu ştiu.
Ciudat este că încă mai simt un pic de alcool prin sânge…îmi place, mă gâdilă, îmi gâdilă globulele roşii.
Am terminat sesiunea…aproape că uitasem să vă zic.
Mă bucur că în sfârşit am terminat-o!!Mi se acrise de atâta şcoală. O să am şi eu câteva zile de linişte, de relaxare, de somn până la 12…
Mai ciudat mi se pare faptul că am început să mă gândesc la o discuţie purtată cu Chris despre… în principiu despre tâmpeniile pe care le fac. Mi-a plăcut când mi-a tuflit:
„CRISTI: suferi
CRISTI: shi-tzi inneci amaru in bautura
ME: si de ce puii mei nu rezolv nimic?!
CRISTI: ca pur shi simplu doar bei..
CRISTI: ce crezi ca alcoolul face minuni ?
ME: speram
CRISTI: p moment poate..dar p termen scurt…
CRISTI: p termen lung uitzi singura”

A fost probabil singurul care mi-a zis adevărul „în faţă”. Şi încep să realizez că nu fac decât să mă port ca un copil râzgâiat care nu are ce face altceva mai bun decât să se plângă de viaţă. Dar acum fie vorba între noi: de ce să mă plâng? La urma urmelor am tot ce îmi doresc. Oamenii ăia care nu au ce pune pe masă, care merg kilometri întregi numai ca să ia o găleată cu apă…ăia ce să mai spună?
Să devină EMO? Pentru ce? De asta suntem singurele fiinţe raţionale. Pentru că suntem singurele în stare să gândim raţional.
Şi cred că este timpul să mă pun şi eu cu picioarele pe pământ!

Iulie 2017
L M M M V S D
« Iul    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Arhive

Powered by BannerFans.com
Blogul lui Crin

Photobucket
Sibienii.ro -Stirile care dau aroma cafelei tale
Spune NU drogurilor!
banner nou