Acum câteva zile mi-am amintit, fără să vreau ce este drept, de anii de liceu. Frumoasă perioadă. Fără griji, fără probleme, fără chef de responsabilităţi. Am zâmbit oarecum în oglindă în timp ce mă uitam cât de mult m-am schimbat. Nu mă refer la fizic, ci la caracter.
Eram aşa o copilă care se distra şi trăia fiecare moment fără a sta pe gânduri. Nu analizam nicio situaţie, nu mă gândeam la rezultate. Nimic! Eram un copil.
Acum în schimb… sunt mult mai calculată în anumite momente, nu mă mai aventurez în lucruri pe care nu le cunosc. Acum nu îmi mai place de mine. Am uitat ce înseamnă să faci un lucru fără să îl calculez înaine.
Poate că grijile şi responsabilităţile m-au făcut să nu mai văd în roz viaţa şi poate că din cauza lor nu mai sunt ceea ce eram.
Regret…regret enorm că sunt altfel decât eram în copilărie, dar…era timpul. Era timpul să las copilărismele şi inconştienţa în urmă.
Ce îmi doresc? Încă o zi în liceu.
Vouă vă este dor de liceu?

Anunțuri