Mă uitam la o emisiune cu şi despre obezitate. Ideea stă în felul următor: nişte oameni disperaţi recurg la o operaţie prin care li se scoate o parte din stomac. Adică se micşorează stomacul. MULT! Nu ştiu cum ar trebui să văd problema asta, dar este puţin cam ciudată situaţia.
Pentru mine oamenii care recurg la astfel de metode mi se par atât de comozi încât refuză să încerce să lupte. Mulţi se aşteaptă la rezultate după 2 săptămâni şi când văd că în loc de 10 kilograme au slăbit numai 1 kilogram devin frustraţi.
Înainte de a continua ţin să fac o precizare: aici vorbesc strict de oamenii care bagă în ei ca sparţii…nu şi de cei care au probleme cu tiroida. Eu din păcate mă număr printre cei care au tiroidă şi orice mănânc pun pe mine…fără mişcare nimic nu ţine.
Bun! Revenim la subiect. Am întâlnit persoane perfect sănătoase care mâncau de rupeau la KFC sau Mec şi apoi se plângeau că nu îi mai încap blugii. Asta nu o pot înţelege.
Operaţia asta despre care vă vorbeam [nu ştiu care este denumirea ştiinţăfică] a dus la scăderea în greutate cu până la 45 de kilograme în 4 luni. Sincer nu mi se pare deloc sănătos. Nu ştiu de ce, dar consider că există un pericol în privinţa asta…mai ales în cazul inimii: slăbitul sau îngrăşatul brusc dăunează inimii.
Şi ce se întâmplă după ce se reface stomacul? Există şanse de îngrăşare,nu? Pentru că stomacul este flexibil şi se măreşte sau micşorează în funcţie de cantitatea de mâncare primită.
Nu ştiu dacă aş acceta vreodată să recurg la o asemenea metodă care sinceră să fiu mi se pare de-a dreptul disperată. Încerci un an de zile de să te ţii de un regim sănătos, de mişcare şi masaj şi nu cred că nu o să existe rezultate…nu?

Anunțuri