Ca de fiecare dată se găseşte cineva care să îmi reamintească de minunaţii mei pitici de la cap. Ce este drept eu chiar ţin la ei şi ar fi urât din partea mea să îi ignor de fiecare dată.
Unul dintre ei este aranjarea programului. În fiecare dimineaţă mă trezesc la 5.15, la 5.30 mă apuc de exerciţii. La maxim 6.10 le termin şi până la 6.28 [fără nicio vrăjeală] termin de mâncat. La 6.29 sunt sub duş până la 6.45 şi apoi în camera mea până la 7 sunt gata de plecare.
Când i-am povestit cuiva programul meu a râs şi a spus că nu sunt normală la cap. Ce este drept cam are dreptate şi asta din simplul motiv că îmi programez dimineaţa la minut.
Îmi place programul ăsta. O să sune ciudat, dar îmi conferă o siguranţă. Ştiu ce trebuie să fac şi nu stau cu gândul că „VAI DOAMNEEE!!!! Ce fac în dimineaţa asta?”.
Ăsta este unul din mulţii mei pitici.
Alţii? De exemplu nu suport să stea cineva în dreapta mea. NU SUPORT! Este chinuitor când trebuie să merg cu daddy pentru că el este ca mine: nu suportă să stea cineva în dreapta lui şi ghici ce: el câştigă şi eu trebuie să stau în stânga lui.
Nu suport să se uite cineva la mine când mănânc, nu suport să se joace cineva prin părul meu.
Ştiu sunt pitici la cap! Unii mari, dar eu ţin la ei şi nu vreau să renunţ la ei prea curând.
P.s: voi ce pitici la cap aveţi?

Anunțuri