Ca în fiecare seară şi ieri am vorbit cu ai mei. Despre?! De toate, nu contează, dar singura fază pe care am reţinut-o pentru simplul fapt că am râs cu lacrimi a fost când javra noastră mică şi alintată s-a urcat pe masa din bucătărie şi s-a înfruptat din plăcinta cu brânză abia scoasă din cuptor. Şi a fost fată deşteaptă şi a muşcat din mai multe zone astfel încât ai mei au salivat degeaba câtea ore la ea.
Desigur că şi-a primit pedeapsa , pedeapsă ce a făcut-o să nu mai plece de la colţul pedepsiţilor timp de vreo oră.
Pe mine sinceră să fiu m-a amuzat teribil povestea…desigur şi pe ai mei după câteva ore după isprava Puşei, dar vă daţi seama că nu au putut sta supăraţi pe ea prea mult timp. Mai ales când face faţa aia a ei de copchil inocent )
Se vede că alor mei le este dor de noi.